Arhivă pentru Aprilie 11, 2017

Icar neinteles de uman si-a facut din Tine Iubire o casa

Aprilie 11, 2017

O stea și povestea sa … a ta !

Aprilie 11, 2017

Era odata , candva o stea

ce traia prin Prezența Sa ,

le re-amintea

celor care au plecat

din Taramul Fermecat

și au uitat ca ei sunt o stea .

Cerul s-a revarsat intr-un timp ,

stelele au luat chipuri in forme

și au experimentat pe pământul fermecat

tot ce inseamnă starea de a cunoaște iubirea.

Ei s-au identificat cu starea

și au uitat că stelele sunt chiar ei pe pămant .

Și de fiecare dată

când se gândeau la iubire

admirau in neștire cerul instelat

ce subtil le vorbea

ca in sine se exprimă

gândul lor din înalt

ei spre ei priveau catre stea

Stelele le reflectau mareția

chiar și soarele tot un astru și el

le vorbea plin de mister ,

îi mângâia și îi incălzea

de iubire in sine , le vorbea .

Păna într-o zi , cand o ființă fascinată

de o strălucire din noapte

a șoptit… Daca Iubirea poate …

și in gând își imagina

cum se ridică pe cer

și în noapte , strălucea ca o imensă stea …

o altă stea luă chip pe pămant

ce spuse și ea la rând din sine

Ce frumos ar fi dacă , om aș fi

să simt tot ce este iubire …

și ca prin farmec uită de sine

când forma de om luă pe pământ …

Prinsă in vraja indrăgostirii,

mână-n mână cu al ei iubit

reflectaula cerul senin ,

plin de stele , infinite galaxii

și iși sarutau in taină gândurile

ce se contopeau tăcut

Vrei Iubire să îți ofer in dar o stea?

Steaua în sine , strălucind

își aduse aminte printr-o străfulgerare

de unde venea și cine era …

De atunci , stelele scaldă pământul

să iși trăiasca plenar fizic iubirea

iubirea de a fi om și stea …

Steaua zâmbea în soare se alinta

de mâna cu Om-ul ce doar ea îl iubea ,

el o săruta și zâmbind îi culese o stea !

 

 

O , Viață!

Aprilie 11, 2017

În miez de noapte , ţi-am scris O, Viaţă !
O , Viaţă !
Mi-ai răsfirat prin unde

iubirea , în spaţiul tău fermecat

că să mă aduci prin undele muzicii

în spaţiul divin ce te-a propulsat

şi s-au restrâns undele eterului

din centrul ce eşti , aducându-mă cu totul

în spaţiul tău .

M-ai inspirat cu toată iubirea

din singura expiraţie a vieţii

Lumina .

Am traversat roua dimineţii

şi m-am regăsit în apa ce o bei

sau în leagănul dimineţii

ce se îngână pe-al tău chip dulce

smerit , atunci când dai bineţe Vieţii .

N-am ştiut cui să mă plec , şi am spus

de te privesc în zori şi în dulcele nopţii

Iubire fă-mi aripi pe cerul pe care zbori

să mă plec şi io cu totul Vieţii

sau cupa iubirii ei să o închin

pentru dulcele Viu din ochii ce mă scaldă

atunci când mă-nchin , în şi cu a Ta Faţă !

Să îmi surâzi ca un copil , te-am aşteptat o Viaţă !

O , Viaţă !
Aneta Giocas – din vol. Iubi – O , Viaţă !